Conform unei ştiri relatate de ziarul Gardianul, un tânăr a atacat la începutul acestei săptămâni o persoană pe o stradă din Istanbul , ameninţând-o cu un cuţit în dreptul gâtului, pe motiv că ar face prozelitism în favoarea creştinismului. Ultimul episod al unei serii de atacuri motivate religios, acest incident, încheiat însă cu predarea fără violenţă în mâinile poliţiei, a avut loc luni în districtul Kadikoy, pe partea de Est a Istanbulului, în faţa a zeci de trecători. Autorul, Yasin Karasu, un vânzător de CD-uri pirat, de 24 de ani, a acoperit cu un steag turcesc capul victimei sale, Ismail Aydin, în vârsta de 35 de ani, şi l-a ameninţat cu un cuţit la baza gâtului strigând: “Aceasta este Turcia! Nu puteţi distribui Biblii aici!”, a relatat cotidianul “Haber Türk”. Atacatorul părea să cunoască victima. Agresorul a mers la secţia de poliţie, cu 20 de minute mai târziu, conform ziarului “Sabah”, precizând că gestul său a fost urmare a furiei îndreptate împotriva activităţii de convertire şi misionarism a victimei. Cotidianul “Vatan” l-a descris pe atacator ca fiind suspectat că suferă de probleme psihologice. Prozelitismul creştin este foarte rău văzut, chiar dacă nu este interzis oficial în Turcia, o ţară predominant musulmană, care găzduiste însă mici comunităţi creştine şi evreieşti, în principal în Istanbul . Un preot catolic italian a fost împuşcat mortal în anul 2006, la Trabzon, in nord-estul tarii, şi alţi trei protestanţi – un misionar german şi doi turci convertiţi – au fost omorâţi în 2007 în Malatya, în estul Turciei. Doi preoţi catolici au fost şi ei înjunghiaţi iar mai multe biserici au reclamat ameninţări. Uniunea Europeana şi alte organisme internaţionale fac de mai multă vreme presiuni asupra guvernului de la Ankara pentru a-şi da acordul cu privire la redeschiderea unui seminar ortodox aparţinând Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol dar, până în prezent, deşi s-au făcut promisiuni, acesta încă nu a fost redeschis.

În ultima săptămână din iulie, tot la Istanbul un vizitator german al unei biserici, om de afaceri creştin, a fost înjunghiat mortal de către un musulman cu probleme psihice. Mai multe detalii despre acest caz găsiţi aici.

Şapte persoane, printre care patru femei şi un copil, au fost arse de vii într-un atac comis de musulmani. Percepuţi ca „trădători“ de către majoritarii islamici, creştinii din estul Pakistanului înfruntă, în ultima vreme, o escaladare a violenţelor cărora le cad victime.

Adevărate scene de groază s-au desfăşurat, acum câteva zile, în localitatea Gorja din provinciaPunjab , când unor persoane aparţinând comunităţii creştine li s-a dat foc, iar alte zeci au fost rănite de către un grup de musulmani. Violenţele au fost provocate de zvonurile privind deterioarea unui Coran.

Ministrul pakistanez pentru minorităţi, Shahbaz Bhatti, a anunţat că în incidentele interetnice au fost incendiate 75 de case şi două biserici. Imaginile televizate la faţa locului au arătat locuinţe în flăcări şi străzi presărate cu mormane de moloz şi mobilă arsă. Armata a fost mobilizată în localitatea Gorja, iar autorităţile au arestat 12 suspecţi.

Motivul dezlănţuirii recentelor atacuri de o violenţă ieşită din comun este acuzaţia de blasfemie adusă unui localnic de confesiune creştină, Mukthar Masih, care ar fi profanat Coranul (gest pasibil de pedeapsa cu moartea în religia musulmană), pe când se afla la o nuntă.

După incendierea locuinţelor, atacatorii au blocat intrarea cazărmii pompierilor şi străzile de acces în sat, împiedicând sosirea ajutoarelor. Preşedintele pakistanez, Asif Ali Zardari, şi-a exprimat îngrijorarea pentru cele întâmplate la Gorja şi a dat asigurări familiilor victimelor că vor primi despăgubiri pentru daunele suferite.

Acţiunile violente de la sfârşitul săptămânii trecute se adaugă unei liste lungi cu atrocităţi comise de majoritatea musulmană la adresa minorităţii creştine din Pakistan. La 30 iunie, circa 600 de mahomedani au atacat casele creştinilor din satul Azafi Abadi, aflat la 160 de kilometri de capitala provinciei Punjab, oraşul Lahore.

Martorii au declarat că în acest incident au fost ucise cel puţin trei persoane şi rănite alte câteva zeci, printre care şi doi ofiţeri de poliţie. Sute de case şi proprietăţi au fost complet distruse, astfel că mai mult de 110 de familii de creştini au fost nevoite să fugă în satele învecinate.

Clericii musulmani ai moscheii locale au continuat să incite la ură, îndemnându-i pe localnici „să dea o lecţie creştinilor“, acuzaţi de „trădare şi blasfemie“.

Recentele atacuri la adresa comunităţii creştine demonstrează statutul vulnerabil al acesteia în. Creştinii din această ţară cu 165 de milioane de locuitori (dintre care 97% sunt musulmani) reprezintă un procent de 2,5% din populaţie, circa 1,2 milioane fiind catolici.

Ei sunt supuşi unor multiple discriminări, cea economică aflându-se pe primul loc. Creştinii îndeplinesc toate muncile umile pe care nimeni nu le vrea. Candidaţii la un post ceva mai bine plasat sunt obligaţi să-şi declare religia, astfel că sunt primii eliminaţi de pe listă.

Declasarea economică a membrilor comunităţii creştine din are la bază, în afară de considerentele religioase, şi unul social. Numeroşi catolici provin din familii hinduse ce au aparţinut castei inferioare, convertite la creştinism după colonizarea britanică.

În unele ţări asiatice şi africane, creştinii sunt bătuţi şi chiar omorâţi din cauza credinţei lor în Iisus Hristos. Pentru că nu vor să se convertească la alte confesiuni, ei îndură suferinţa sau se refugiază în statele vecine.

Cu toate că propovăduieşte toleranţa şi iubirea aproapelui, creştinismul nu este privit cu încredere, mai ales în statele conduse de regimuri autoritare, fiind o religie interzisă. Nici în ţările care pretind că sunt democraţii mai mult sau mai puţin consolidate, minorităţile religioase nu au parte de prea multe drepturi şi chiar devin ţinta unor atacuri ale extremiştilor de altă religie.

Deşi Constituţiile garantează libertatea religioasă, în realitate, creştinii nu au dreptul nici măcar să îşi procure Biblia, iar în cele mai fericite cazuri, au doar un lăcaş sfânt improvizat. Potrivit asociaţiei culturale franceze, Portes Ouvertes France, ei sunt închişi şi torturaţi, mai ales în Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Asia de Est şi de Sud-Est, dar şi în Africa.

Dintre primele zece ţări unde persecuţiile creştinilor sunt cele mai grave, Coreea de Nord se află la loc de frunte, unde regimul comunist a interzis orice formă de libertate a cultelor. Pentru populaţia care este ruptă de restul lumii şi dependentă de conducere, creştinismul este o religie rea. Adepţii săi sunt loviţi, maltrataţi şi trimişi la închisoare. Dincolo de gratii ajung chiar şi familii întregi dacă unul dintre membrii săi este prins cu o Biblie sau cu alte cărţi religioase.

Pe locul doi al clasamentului se află Arabia Saudită, unde nicio minoritate religioasă nu este recunoscută, toţi cetăţenii fiind consideraţi musulmani. Practicarea în public a cultelor nonislamice este interzisă şi cei care încalcă aceste reguli riscă să fie închişi, biciuiţi şi chiar torturaţi.

Cei aproape un milion de catolici care trăiesc aici nu au niciun lăcaş sfânt şi nu au voie să aducă în ţară Biblii şi obiecte de cult. În faţa liderilor lumii, regele Abdullah al Arabiei Saudite vrea să pară un reformator: după vizita pe care a făcut-o anul trecut la Vatican, relaţiile cu Papa sunt mai cordiale, iar acum negociază construirea primei biserici. În plus, conferinţa interconfesională care a avut loc recent în cadrul ONU la iniţiativa suveranului saudit ar putea aduce mai multă toleranţă pentru celelalte confesiuni.

Tot în Orientul Mijlociu, o altă ţară islamică, Iranul, acordă unele libertăţi minorităţii creştine, însă lăcaşurilor lor de cult sunt supravegheate de poliţia secretă. Cazurile de încarcerare, hărţuire şi discriminare nu sunt puţine. Bisericile armeană şi asiriană sunt autorizate să îşi înveţe concetăţenii în propria limbă, dar nu au voie să primească în rândul lor persoane care au părăsit
islamul.

Într-una dintre cele mai puţin evanghelizate ţări din lume, Insulele Maldive, islamul este religie de stat, iar cine se converteşte la altă religie îşi poate pierde şi cetăţenia. Din cauza controlului strict, puţinii creştini care trăiesc în acest paradis turistic păstrează un secret absolut în privinţa credinţei lor.

Discriminări există şi în ţări unde budismul este religie de stat, ca Bhutanul. În această mică monarhie, oficial, creştinismul nici nu există, deşi se pare că are aproape 13.000 de adepţi în toată ţara. Totuşi, ei nu au dreptul să se roage decât în familie.
În Yemen, să le vorbeşti musulmanilor despre Evanghelie este strict interzis, iar creştinii sunt închişi şi bătuţi din cauza credinţei lor. Şi în Afghanistan, ei sunt maltrataţi dacă sunt prinşi în timp ce predică Evanghelia.

Autorităţile comuniste din Laos supraveghează şi ele cu stricteţe biserica, ai cărei adepţi numără în jur de 100.000 de protestanţi şi 45.000 de catolici. În urma actelor de represiune care au avut loc împotriva lor, numeroase case au fost distruse, iar zeci de creştini au fost trimişi la închisoare. Situaţia nu este mai bună nici pentru cei aproape 2,5 milioane de creştini din Uzbekistan care sunt forţaţi să se convertească la islam. Raidurile poliţiei sunt frecvente, în timpul cărora credincioşii sunt arestaţi, loviţi şi torturaţi, iar cărţile lor şi alte materiale creştine sunt distruse.

Mai multă libertate au creştinii din China, dar numai în unele regiuni ale ţării, cum este regiunea Henan din vest. Cifrele oficiale vorbesc de 40-50 de milioane de creştini, dintre care cei mai mulţi sunt recunoscuţi de stat, dar datele neoficiale indică aproape o sută de milioane de credincioşi. Chiar dacă nu reprezintă un pericol pentru autorităţi, ei sunt ţinuţi sub supraveghere. În alte zone ale ţării, ei sunt ameninţaţi şi închişi din cauza credinţei lor.

Violenţele continuă şi în alte ţări. În Irak, creştinii au trăit în pace în timpul lui Sadam Hussein, dar odată cu intervenţia americană au început şi violenţele împotriva lor. Bisericile au fost aruncate în aer, iar preoţii răpiţi pentru că au aceeaşi religie cu trupele străine care au invadat ţara. Pentru că au fost forţaţi să se convertească la islam, peste 300.000 de credincioşi şi-au părăsit locurile natale în ultimii cinci ani.

Şi creştinii din India au plecat cu miile numai în ultimele luni, din cauza valului de violenţe care a fost declanşat la sfârşitul lunii august, după ce un predicator hindus a fost ucis. Militanţii hinduşi au pus crima pe seama creştinilor şi le-au incendiat casele, i-au mutilat şi i-au obligat să se convertească la religia lor.

Entuziasmată de posibilitatea aderării la UE, Turcia a făcut paşi importanţi spre respectarea drepturilor omului. Totuşi, creştinii mai sunt încă ţinta atacurilor unor extremişti musulmani.

În Qatar, unul dintre cele mai bogate state islamice din regiunea Golfului Persic, creştinii îşi pot practica religia fără restricţii majore. Îşi pot cumpăra o Biblie, dar nu au voie să comercializeze cărţi religioase în cantităţi mari.

Articol preluat din ziarul Adevărul, 22 dec. 2008

Grupările extremiste hinduse din estul Indiei oferă recompense sub forma de bani, alimente şi alcool pentru uciderea creştinilor şi distrugerea caselor acestora. Un purtător de cuvânt de la AICC (All India Christian Council) a declarat ca “oamenilor li se oferă recompense pentru a ucide şi pentru a distruge bisericile şi proprietăţile creştinilor”. Se pare că pentru uciderea unui pastor recompensa este de 250 de dolari. Potrivit Bisericii Catolice, în ultimele luni au murit cel puţin 67 de persoane. Mai mulţi episcopi catolici din Orissa susţin că violenţele fac parte dintr-un plan de exterminare a creştinilor din districtul Kandhamal, afirmă Times Online, citat de Mediafax.

Preoţi ortodocşi greci şi preoţi armeni s-au bătut duminică în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, relatează AFP şi NewsIn. Poliţia israeliană a intervenit pentru a-i despărţi pe bătăuşi. Unii dintre preoţi au folosit lumânările groase pe post de bastoane, în timp ce ceilalţi încercau să le rupă sutanele rivalilor lor. Motivele conflictului de ieri nu sunt cunoscute. Vechi rivalităţi există între reprezentanţii diverselor biserici creştine ce îşi dispută controlul asupra Bisericii Sfântului Mormânt, zonă în care, potrivit tradiţiei creştine, Isus Hristos a fost crucificat şi înmormântat. Slujbele la Biserica Sfântului Mormânt sunt programate cu foarte mare atenţie pentru a se evita conflictele între biserici. Regulile foarte stricte de coabitare au fost stabilite în 1852 de turci, care ocupau atunci Ierusalimul. Orice modificare a status quo-ului este imposibilă, atât în ceea ce priveşte orele slujbelor, cât şi ale procesiunilor. Pentru a se evita orice conflict, cheile bisericii sunt păstrate de mai multe secole de două familii de musulmani.

Lumea întreagă a comemorat duminică 9 noiembrie 2008 70 de ani de la “Noaptea de Cristal” care a marcat începutul Holocaustului. Ceremonii au fost ţinute în toate sinagogile din lume. Toţi liderii politici şi religioşi din lume, de la cancelarul german la Papa Benedict al XVI-lea, au marcat momentul.

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 casele evreilor şi 8.000 de magazine au fost devastate în numeroase oraşe şi sate din Germania. Civili şi agenţi SS au distrus clădiri cu barosul, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte, fapt care a dus la numele de “Noaptea de Cristal”.

Mulţi evrei au fost omorâţi în bătaie iar 30.000 de oameni au fost duşi în lagăre de concentrare. Au fost distruse aproape 1.700 de sinagogi.

Trecerea a 70 de ani de la acea noapte de coşmar a fost marcată la Berlin, la Vatican şi la Ierusalim, la memorialul Yad Vashem.

Angela Merkel a fost prezentă la ceremonia de la sinagoga Rykestrasse din Berlin, cea mai mare din Germania şi una dintre puţinele care nu au fost distruse de nazişti, subliniind că “rasismului şi antisemitismului nu trebuie să le mai fie date niciodată vreo şansă în Germania şi Europa”. “Ştim că ceea ce nu putem numi a început în acea zi şi a continuat cu Holocaustul”, a declarat liderul conservator în mesajul său video săptămânal transmis pe Internet. “Trebuie să menţinem amintirea nu numai din datorie faţă de victime, dar şi pentru ca acest lucru să nu se mai repete”, a adăugat ea.

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie, “mulţi în Germania nu au vrut să vadă. Cunoaştem însă şi martori din acea perioadă care ştiau ce soartă urmau să aibă evreii din Germania”, a adăugat cancelarul.

La Roma, după rugăciunea din Piaţa Sf.Petru, papa Benedict a spus: “Şi astăzi mă încearcă durerea pentru cele întâmplate în circumstanţe tragice şi a căror amintire trebuie să ne ajute ca astfel de orori să nu se mai întâmple”. eamnitim aici că Papa s-a născut în Germania în 1927.

El a cerut “angajarea, la toate nivelurile, împotriva oricărei forme de antisemitism şi discriminare, prin educarea respectului reciproc în rândul tinerelor generaţii”.

Conform unei ştiri difuzate de AmosNews, papa cere protecţie pentru creştinii persecutaţi, solicitând guvernelor şi liderilor religioşi din Irak şi din India să protejeze minoritatea creştină, care este persecutată.

Vorbind în Piaţa Sfântul Petru, din Vatican, Papa Benedict al XVI lea a afirmat că populaţia creştină a suferit “tragedia” opresiunii religioase în state unde secole întregi au prosperat.

Papa a cerut comunităţii internaţionale să nu ignore “tragedia care are loc în unele state dim est, unde creştinii sunt victime ale intoleranţei şi violenţelor, unde sunt ucişi, ameninţaţi şi forţaţi să îşi părăsească locuinţele şi să rătăcească în căutarea unui refugiu”. “În acest moment, mă refer mai ales la Irak şi India”, a precizat Benedict.

Majoritatea membrilor comunităţii creştine din oraşul irakian Mosul şi-au părăsit locuinţele în urma unor atacuri şi ameninţări cu moartea, iar în India asasinarea unui lider hindus, în luna august, a declanşat violente revolte anticreştine, soldate cu uciderea a 35 de persoane şi distrugerea a zeci de biserici.

“Sunt sigur că vechile şi nobilele populaţii ale acestor ţări au învăţat, în decursul secolelor de coabitare paşnică, să aprecieze contribuţia micilor, dar muncitoarelor şi talentatelor minorităţi creştine, la dezvoltarea patriei lor comune. Ei nu cer privilegii, ci doresc doar să poată continua să trăiască în statele în care se află, alături de concetăţenii lor, cum au făcut-o întotdeauna”, a mai declarat Papa, cerând guvernelor să nu precupeţească niciun efort pentru a se asigura că drepturile creştinilor sunt respectate.

Conform unui articol publicat în Cotidianul din 13.10.2008, Adrian Deoancă scrie că în Orient, creştinii sunt „aruncaţi în groapa cu lei”.

Un val de pogromuri anticreştine a cuprins în ultimele luni India, Irakul şi Iranul. În Irak, creştinii se refugiază din calea atacurilor, hinduşii îi forţează să se convertească, iar Iranul pedepseşte cu moartea convertirea

Prejudecăţile care, în trecut, i-au exclus pe evrei şi pe musulmani din societăţile europene s-au mutat în Orient şi apar acum mai flagrante ca niciodată. În Iran, Irak şi India, creştinii sunt prigoniţi de grupurile religioase dominante.

Prigoana creştinilor a trecut de stadiul de ipoteză în Irak. Potrivit „Los Angeles Times”, aproximativ 933 de familii creştine din oraşul Mosul au fost nevoite în ultimele săptămâni să-şi părăsească locuinţele şi să caute sanctuar fie la rude, fie în şcoli, biserici sau mănăstiri, din cauza atacurilor venite din partea militanţilor sunniţi. Duminică, patronul creştin al unui magazin de muzică din Mosul a fost împuşcat mortal chiar în prăvălia sa.

După ce s-a întâlnit cu reprezentanţii creştini, prim-ministrul irakian, Nuri al-Maliki, a promis că guvernul le va oferi acestora protecţie, anunţă Reuters. 1.000 de poliţişti au fost desfăşuraţi în Mosul pentru a întări securitatea în zonele populate cu creştini.

Creştinii, împreună cu alte grupuri religioase şi etnice din provincia Ninive, care cuprinde oraşul Mosul, sunt supuşi persecuţiei încă din 2003. Situaţia s-a agravat pe fondul tensiunilor dintre populaţia kurdă şi cea arabă pe tema viitoarei graniţe dintre Irak şi Kurdistan. Intensificarea atacurilor la adresa creştinilor coincide cu o dezbatere legislativă în Bagdad despre garantarea unor locuri speciale pentru grupurile minoritare în consiliile regionale.

Situaţia creştinilor este comparabilă şi în India, o democraţie populară şi stat laic asemenea Irakului, unde creştinii constituie de-abia 2,3% din populaţia ce depăşeşte un miliard. Aproximativ 40.000 de creştini s-au refugiat din provincia est-indiană Kandhamal şi aproximativ 35 şi-au pierdut viaţa după ce, începând cu luna august, casele lor au fost prădate şi incendiate de bande hinduse, scrie „The Telegraph”. Potrivit France Presse, Papa Benedict al XVI-lea a condamnat duminică prigoana la care sunt supuşi creştinii în India şi în Irak.

„Convertiţi-vă la hinduism, altfel veţi fi ucişi sau alungaţi din sat”, sunt ameninţările primite de Solomon Digal, un creştin indian, de la consătenii săi hinduşi şi redate de „International Herald Tribune”. Bandele de agresori, afiliate partidului radical de opoziţie Vishwa Hindu Bhartiya Janata sau Consiliului Mondial Hindus, au ars de vii creştini, au distrus 140 de biserici din zona Kandhamal şi au violat o călugăriţă.

Ultimul val de violenţe religioase este cel mai grav din India ultimilor ani. Potrivit „IHT”, conflictul religios a fost declanşat odată cu uciderea unui predicator hindus pe 23 august. Deşi poliţia a pus crima pe seama gherilelor maoiste, radicalii hinduşi îi consideră vinovaţi pe creştini, ţinând cont că predicatorul îndemna frecvent locuitorii din zonă să adopte hinduismul în detrimentul religiei creştine.

În Iran, prejudecata religioasă este instituţionalizată. Parlamentul de la Teheran a adoptat cu o lună în urmă o propunere de modificare a Codului penal islamic, care introduce pedeapsa cu moartea pentru bărbaţii care se leapădă de religia islamică şi închisoarea pe viaţă în cazul femeilor. Chiar dacă noile prevederi încalcă flagrant normele internaţionale privind drepturile omului şi chiar şi constituţia iraniană, membrii legislativului s-au pronunţat într-o proporţie covârşitoare în favoarea actului: 196 de voturi pentru şi doar 7 împotrivă. Cu toate acestea, nici măcar ONU nu a contestat legea.

Cotidianul britanic „The Telegraph” relatează povestea unei femei creştine iraniene, Rashin Soodmand, a cărei viaţă este profund afectată de fundamentalismul religios. În 1990, tatăl ei, Hussein, a fost ultimul om executat în Iran pentru apostazie. Bărbatul se convertise la creştinism în 1960 şi, după ani de hărţuiri, a fost spânzurat în 1990. Acum, fratele femeii, Ramtin, zace într-o temniţă iraniană şi aceasta se teme că, deşi Ramtin s-a născut creştin, el ar putea fi prima victimă a legii care pedepseşte apostazia cu moartea.